Listă Restaurante România 2026: Cum Construiești o Bază de Date Completă pentru Prospectare

24.217. Atât. Ăsta e numărul de restaurante pe care le găsești acum pe Google Maps în toată România (date Scrap.io, iulie 2026). Nu e o estimare din burtă, nu e un „aproximativ" pescuit dintr-un articol de acum trei ani. E numărul real, de azi.

Și uite ce mă enervează: aproape toată lumea care caută o listă restaurante pentru prospectare ajunge fie pe un top „cele mai bune localuri din București" (inutil pentru B2B), fie pe o bază de date cumpărată o dată și lăsată să se învechească. Andrei — un tip cu o agenție web în Cluj, cu care am vorbit acum câteva săptămâni — a plătit pe o astfel de listă. Jumătate din emailuri au dat bounce din prima. „Am aruncat banii pe fișe vechi", mi-a zis. Se întâmplă des.

Ghidul ăsta e pentru cealaltă tabără. Pentru cine vinde către restaurante — POS, livrare, marketing, echipamente, softuri — și are nevoie de o listă completă, proaspătă și filtrabilă, nu de un clasament editorial. Îți arăt câte restaurante sunt, unde le găsești, cum le extragi din Google Maps și ce faci cu ele după. Concret, pas cu pas.

Câte restaurante sunt în România în 2026?

În România sunt peste 24.000 de restaurante listate pe Google Maps — mai exact 24.217, conform datelor Scrap.io din iulie 2026. Dintre ele, aproximativ 74% au un telefon afișat, 45% au un site web, iar 30% au o adresă de email publică. Deci da, dacă te întrebai câte restaurante sunt în România, ai acum cifra la zi.

Dar numărul total e doar începutul. Ce contează pentru prospectare e ce se ascunde în spatele lui. Hai să despicăm firul.

Vezi rândul cu 13.373 de restaurante fără site web? Ăla e cel care mă face să ridic o sprânceană de fiecare dată. Mai mult de jumătate din restaurantele din România nu au un site. În 2026. Ghici câte dintre ele știu că pierd rezervări în fiecare seară pentru că nu apar decât pe o fișă Google pe jumătate completată? Cam niciunul.

Și contextul nu ajută. Piața HoReCa e sub presiune serioasă: valora în jur de 7,8 miliarde de euro în 2025 (Capital.ro), dar numărul de unități a scăzut la circa 33.000 la finalul lui 2024, cu peste 10% mai puțin. Cifra de afaceri din HoReCa a căzut cu 12,2% în primele cinci luni din 2026 (INS), iar între 15% și 25% dintre restaurante riscă închiderea anul acesta, potrivit estimărilor din industrie preluate de cursdeguvernare.ro. Marjele? 3-5%, subțiri ca hârtia de țigară. Livrarea a ajuns să reprezinte circa 27% din piața urbană (INS) — un canal care schimbă complet nevoile tehnologice ale unui local.

Concret: e o piață care se mișcă rapid, unde firmele apar și dispar de la o lună la alta. Exact motivul pentru care o listă completă restaurante România 2026 trebuie să fie proaspătă, nu un fișier de acum un an.

De ce ai nevoie de o listă cu restaurante (cazuri reale)

Cine cumpără o listă de restaurante? Nu turiștii. Ci firmele care le vând ceva restaurantelor. Și sunt mai multe decât crezi.

Uite câteva tipuri de business românești reale care trăiesc din a contacta restaurante:

• boogiT POS — sistem POS integrat cu Bolt, Wolt și Glovo. Ca să vândă, trebuie să știe ce restaurante există și unde.
• POSnet — POS plus livrare și e-Factura prin SPV. Aceeași poveste: fără listă, nu ai pe cine suna.
• Expressoft — integrări între case de marcat și platformele de delivery.
• RSistems — POS și automatizare pentru restaurante.
• SmartBill POS — facturare plus POS pentru HoReCa.

Toate firmele astea au același punct de plecare: o listă restaurante cu date de contact. Fără ea, echipa de vânzări stă cu mâinile în sân.

Și nu sunt doar furnizorii de POS. Andrei, tipul cu agenția web din Cluj de care ziceam, targetează fix cele 13.373 de restaurante fără site. Logica lui e simplă: dacă un restaurant nu are site, are nevoie de unul, iar el e omul. Un furnizor de echipamente de bucătărie vrea restaurantele nou deschise. O agenție de marketing vrea localurile cu rating sub 4,0, care au nevoie de ajutor cu reputația. Fiecare cu nișa lui, dar toți au nevoie de aceeași materie primă: o listă firme HoReCa filtrabilă.

Apropo — dacă te ocupi de generare de lead-uri pentru un business care vinde către restaurante, o listă bine segmentată face diferența între o campanie care convertește și una care ajunge direct la spam.

Unde găsești o listă de restaurante din România?

Trei drumuri. Fiecare cu compromisurile lui. Hai să fim sinceri despre fiecare, inclusiv despre al nostru.

Directoare și anuare (Tripadvisor, carta.ro)

Le știi. carta.ro, Tripadvisor, diverse liste editoriale. Bune dacă vrei să rezervi o masă vineri seara. Inutile dacă vrei să faci prospectare: nu-ți dau export, nu-ți dau email de contact comercial, nu poți filtra „doar restaurantele fără site". E vitrină pentru consumatori, nu unealtă de vânzări.

Baza de date restaurante cumpărată: opțiunea clasică (și de ce te lasă baltă)

Aici intră jucători ca clientsolutions.ro, care vând o bază de date restaurante pe județe, în format Excel. Modelul: plătești o dată, primești un fișier. Sună bine până când te gândești la un detaliu.

Fișierul e o fotografie. O poză făcută la un moment dat, care începe să se învechească din secunda în care o descarci. Restaurantele se închid, altele se deschid, telefoanele se schimbă, emailurile mor. Peste șase luni, o parte bună din listă e ficțiune. Crezi că baza aia cumpărată acum opt luni mai e validă azi? Hai să fim serioși.

Bazele de date cumpărate o dată și lăsate să se învechească sunt, în opinia mea, bani aruncați pe geam. Nu pentru că firmele astea sunt necinstite — ci pentru că modelul în sine e greșit pentru o piață care se mișcă atât de repede.

Extragere în timp real din Google Maps

A treia cale, și cea pe care o recomand. În loc să cumperi o poză veche, extragi datele direct de pe Google Maps în momentul în care ai nevoie de ele. Când un restaurant din Brașov își schimbă emailul azi, mâine îl ai în export. Fără „actualizare trimestrială", fără să aștepți pe nimeni.

Comparativ rapid, ca să vezi diferența cu ochii tăi:

Dacă vrei să înțelegi și logica din spatele unei baze de date firme în general — nu doar restaurante — am scris un ghid separat care intră în detalii. Iar pentru contextul mai larg al pieței, ghidul despre listă firme România acoperă toate sectoarele, nu doar HoReCa.

Cum extragi restaurantele din Google Maps cu Scrap.io

OK, dar concret, cum fac o listă cu restaurante din România? Sau, altfel spus, cum export restaurantele din Google Maps fără să-mi pierd o săptămână? Patru pași. Fără cod, fără scripturi, fără să angajezi un programator.

1. Alegi categoria. Scrii „restaurant" în căutare. Scrap.io are peste 4.000 de categorii, așa că poți combina și cafenele, baruri, fast-food dacă vrei o listă HoReCa mai largă.
2. Alegi zona. Toată România dintr-un foc, un singur județ, sau un oraș. Da, poți extrage întreaga țară — toate cele 24.217 fișe — dintr-o singură căutare.
3. Aplici filtrele. Doar cele cu email? Doar cele fără site? Doar cele cu rating peste 4? Aici alegi, înainte să plătești ceva.
4. Exporți. CSV sau Excel, gata de încărcat în CRM sau în tool-ul de cold emailing.

Numărătoarea rezultatelor e gratuită, apropo. Poți vedea exact câte restaurante intră în filtrul tău înainte să consumi un singur credit. Vrei să știi câte restaurante fără site sunt în Timișoara? Apeși un buton, primești numărul. Zero costuri.

Pentru extragerea la nivel de țară întreagă — utilă când vrei chiar toată lista completă restaurante România 2026 — videoul ăsta arată exact procesul:

Comparat cu alternativa — să dai copy-paste manual la fiecare fișă, una câte una — nu e nici măcar o competiție. Ai vreo lună liberă să extragi de mână 24.000 de restaurante? Te aștept. Serios, o unealtă face treaba în minute.

Listă restaurante pe orașe: București, Brașov și restul

De multe ori nu vrei toată țara. Vrei doar orașul tău, sau județul în care operezi. Bună veste: filtrarea geografică e exact la fel de simplă.

Listă restaurante București

Capitala e, evident, cea mai densă. O căutare pe poligonul Bucureștiului îți dă 2.172 de restaurante (Scrap.io, iulie 2026). Și aici devine interesant: cu GeoSearch poți merge și mai granular — doar Sectorul 1, doar zona Centrul Vechi, doar un cartier anume, desenând poligonul direct pe hartă. Util dacă livrezi într-o zonă restrânsă și nu vrei să plătești pentru fișe din capătul celălalt al orașului.

Listă restaurante Brașov, Iași și alte orașe

Aceeași metodă funcționează oriunde. Vrei o listă restaurante Brașov? Alegi orașul, aplici filtrele, exporți. La fel pentru Cluj-Napoca, Timișoara, Constanța sau lista restaurante Iași. Chiar și orașe mai mici precum Bacău sau Roman sunt acoperite — dacă apar pe Google Maps, apar și în Scrap.io.

Cum filtrezi lista pentru prospectare

Aici e faza care schimbă totul. Și tot aici e argumentul meu preferat pentru Scrap.io: filtrezi înainte să plătești. Nu descarci 24.000 de fișe ca să te chinui apoi să le cureți în Excel. Aplici filtrul, iar creditele se consumă doar pe ce rămâne.

Câteva filtre care fac diferența reală când extragi date restaurante din Google Maps:

• Fără site web — cele 13.373 de restaurante care au nevoie de o agenție web. Plătești doar pentru ele.
• Cu email — cele 7.269 pe care le poți contacta direct prin cold emailing. O bază de date restaurante România cu email, filtrată la sursă.
• Telefon mobil vs fix — mobilele pentru campanii SMS, fixele pentru cold calling.
• Rating și număr de recenzii — targetezi localurile cu reputație slabă dacă vinzi servicii de reputație online.
• Data primei apariții — restaurantele nou deschise, prospecți la cald.

Adică nu arunci bani pe fișe inutile. Dacă echipa ta vinde site-uri, de ce ai plăti pentru restaurantele care deja au unul? Nu are sens.

Vrei să vezi cum arată efectiv un export înainte să te înscrii? Iată un fișier demo real: nume, telefon, email, site, rețele sociale — o listă restaurante cu telefon și email, exact cum o primești.

Este legal? GDPR și date publice

Da, este legal să extragi date despre restaurante de pe Google Maps. Sunt informații de business publice — nume, adresă, telefon, email de contact — pe care restaurantele le-au publicat ele însele ca să fie găsite de clienți. Nu vorbim de date personale sensibile scoase din vreo sursă obscură.

Cadrul e clar. GDPR se aplică integral în România, iar pentru comunicările comerciale B2B baza legală e interesul legitim: poți contacta o firmă cu o ofertă relevantă, cu condiția să oferi un mecanism clar de dezabonare în fiecare email. Legea 506/2004 reglementează comunicările electronice — respect-o și ești pe teren sigur. Scrap.io e RGPD compliant și extrage exclusiv date pe care firmele le-au făcut publice, fiecare informație fiind trasabilă la sursă.

Dacă vrei să verifici și statutul juridic al unei firme înainte de a o contacta, poți combina lista cu verificarea firmelor pe ONRC / Recom. Pentru date oficiale poți consulta și registrul comerțului sau statisticile de la Institutul Național de Statistică.

Ce faci cu lista: email, SMS, CRM

Ai lista restaurante. Gata. Acum ce faci cu ea, ca să nu rămână un Excel prăfuit într-un folder?

Trei direcții principale, în funcție de ce vinzi:

• Cold emailing — pentru cele 7.269 de restaurante cu email. Personalizează, ține mesajul scurt, oferă valoare de la prima frază. Un ghid despre email marketing te ajută să nu ajungi în spam.
• Campanii SMS — filtrezi numerele mobile și trimiți mesaje scurte. Rată de deschidere mult peste email, dacă e făcut cu cap.
• Cold calling — numerele fixe, pentru echipele de vânzări clasice care preferă telefonul.

Și indiferent de canal, un lucru rămâne valabil: fără un program CRM în care să urmărești fiecare prospect, o listă bună se transformă rapid în haos. O listă fără sistem de urmărire e ca un motor fără mașină — putere degeaba.

Pentru imaginea de ansamblu asupra a ce funcționează azi în achiziția de clienți, merită o privire și pe ghidul de marketing digital.

Întrebări frecvente (FAQ)

Câte restaurante sunt în România?

Peste 24.000 — mai exact 24.217 restaurante listate pe Google Maps, conform datelor Scrap.io din iulie 2026. Dintre ele, aproximativ 74% au telefon, 45% au site web și 30% au o adresă de email publică.

De unde pot descărca o listă cu restaurante din România?

Cea mai eficientă metodă e extragerea din Google Maps cu o platformă precum Scrap.io, care exportă în CSV sau Excel date actualizate în timp real. Anuarele și bazele de date cumpărate există, dar nu oferă export filtrabil sau date proaspete.

Este legal să extragi date despre restaurante?

Da. Sunt date de business publice — nume, adresă, telefon, email — publicate voluntar de restaurante. Extragerea lor pentru prospectare B2B este conformă GDPR, pe baza interesului legitim, cu condiția să incluzi opțiunea de dezabonare. Fiecare dată e trasabilă la sursă.

Cât costă o listă cu restaurante?

Poți începe cu un trial gratuit de 7 zile pe Scrap.io, care include 100 de credite. Pentru că filtrezi înainte de extragere, plătești doar pentru contactele utile — de exemplu doar cele cu email, sau doar cele fără site.

Pot obține doar restaurantele dintr-un singur oraș?

Da. Poți filtra pe oraș (București are 2.172 de restaurante), pe județ sau chiar pe un cartier folosind GeoSearch cu radius sau poligon desenat pe hartă. Plătești doar pentru zona aleasă.

Concluzie

24.217 restaurante. 13.373 fără site. 7.269 cu email. Astea nu sunt cifre abstracte — sunt segmente de piață pe care le poți targeta chiar mâine dimineață, dacă ai lista de restaurante potrivită.

Diferența nu e între „ai o listă" și „nu ai". E între o listă proaspătă, filtrată, actualizată în timp real — și un fișier vechi care te costă bounce-uri și timp pierdut. Andrei a învățat asta pe pielea lui. Tu nu trebuie.